#fizicapovestita

2021 ж. 5 Қаң.
41 409 Рет қаралды

💲 Devino membru ►bit.ly/35Q8vXC
💲 Sustine-ne ► / cristianpresura
Urmareste aici toata seria "Fizica povestita - Lectia de fizica" din care acest video face parte:
• Fizica Povestita - Lec...
❗Discord ► / discord
❗Instagram ► / cristianpresura
❗Facebook ► / presura
❗Facebook page ► / posts
⭐Distribuie pe Instagram! joinsnippet.com/
🔊 Spotify Podcast ► spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► www.mixcloud.com/StiintaClub/
📙 Carte ► "O calatorie prin Univers": bit.ly/3pdOfGp
📙 Cartea ► "Fizica Povestita": bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► "Care e diferența dintre un copil și un laptop?" bit.ly/3h4auLZ
#teoriarelativitatii
Fluidscape de la Kevin MacLeod este licențiată în baza unei licențe Creative Commons Attribution 4.0. creativecommons.org/licenses/...
Sursă: incompetech.com/music/royalty-...
Artist: incompetech.com/

Пікірлер
  • Domnule Profesor, dvs. pe acest canal predați mai multă Fizica decât se predă într-un an în toate scolile din România. Ar trebui să faceți câteva clipuri pe manualele de Fizică pt fiecare an de scoală, ca să ajutati elevii să înțeleagă materia asta cât mai bine.

    @mihaiolingher6526@mihaiolingher65263 жыл бұрын
    • Aveti mare dreptate

      @albert7418@albert74183 жыл бұрын
    • Pentru unu care nunare scoala, rămâne cu asteasta parere...ce spune Cristian presura..tot la școală a invatat

      @Sen7iment@Sen7iment3 ай бұрын
  • Desi am terminat liceu non-real, tocmai din cauza ca nu-mi placea mate-fizica, dar cred ca daca v-as fi avut ca profesor, fizica era preferata marerie, tocmai de aceea va multumesc 🙏pentru timpul acordat, in ideea de a intelege fizica pe cat posibil.....urmaresc cu drag si interes materialele postate 😉! Un an mai bun si plin de realizari sa aveti!

    @mirelaudrea8633@mirelaudrea86333 жыл бұрын
  • Este uimitor cum explica domnul Presura. Pacat ca nu v-am descoperit mai devreme. Incerc sa urmaresc cat pot de mult aceste lectii, dar... din pacate nu prea am timp. Oricum sunteti singurul pe care il mai urmaresc. Foarte multa calitate, efort, timp si cunostinte bagate in fiecare video. Sa ne traiti, domnule Profesor.

    @sudoboo9730@sudoboo97303 жыл бұрын
  • Foarte frumos!

    @floreral@floreral9 ай бұрын
  • Mii de mulțumiri,mare om ,mare caracter.

    @cristiansaftiean7579@cristiansaftiean75793 жыл бұрын
  • De abia asteptam un nou episod! respect maxim domnule cristian!

    @pseudonimgras@pseudonimgras3 жыл бұрын
  • Va felicit din toata inima .

    @evaszabo1522@evaszabo1522 Жыл бұрын
  • Multumim!

    @PaulllP25@PaulllP252 ай бұрын
  • Vă rog continuați să ne educați pe noi Românii

    @antonacheion6688@antonacheion66883 жыл бұрын
  • Superb

    @Jock1585@Jock158524 күн бұрын
  • Acuma vroiam sa las un comentariu in legatura cu fizica povestita. Iti multumesc din suflet ca abordati acest subiect.🙏

    @a3tre@a3tre3 жыл бұрын
  • Extraordinar de simplu pare după explicațiile dvs!!! Mulțumesc pentru că mă iluminați!!! Felicitări pentru inițiativa!!

    @silviudonose745@silviudonose745 Жыл бұрын
  • Bravo dn profesor asa intege lumea cum o povestiti dnv.!

    @VASY460@VASY4603 жыл бұрын
  • Tare paralela asta cu ardeleaul si incetinirea vorbei lui! 😀

    @SVI22@SVI22 Жыл бұрын
  • Explicati perfect multumim!

    @elenaramona8059@elenaramona80593 жыл бұрын
  • Sunteți o persoana incredibil de placuta, cu un mod de a explica atat de atrăgător încât e o placere sa va urmărim.

    @d.i.6979@d.i.69793 жыл бұрын
  • Este o placere sa va ascult, domnule Cristian! Ma simt ca un copil care se bucura de frumusetea vietii.

    @luciuspemotto1211@luciuspemotto12113 жыл бұрын
  • Oricum mă înclin în fața ta și îți mulțumesc pentru aceste informații unice pe piața din România

    @antonacheion6688@antonacheion66883 жыл бұрын
  • Ce îmi place să aflu lucruri despre spațiu

    @sergiu5029@sergiu50293 жыл бұрын
  • MULTUMESC !

    @moldoveanugheorghe1981@moldoveanugheorghe19813 жыл бұрын
  • Forte bine explicat 👍

    @teodani163@teodani1633 жыл бұрын
  • cum se spunea in tineretile mele: m-ai spart :) superb explicat ceva super complicat, multumesc

    @cnicules@cnicules3 жыл бұрын
  • Imposibil domle !

    @vasilecurcan1367@vasilecurcan1367 Жыл бұрын
  • Mulțumim, de abia aștept urmatorul episod

    @ariana2125@ariana21253 жыл бұрын
  • Vă mulțumesc

    @antonacheion6688@antonacheion66883 жыл бұрын
  • Super interesant. Ma gandesc ca noi percepem timpul de 2 microsecunde atat cat stim ca este - 2 microsecunde pamantesti, datorita vitezei cu care ne deplasam noi oamenii impreuna cu planeta noastra Pamant prin Univers. Ma gandesc imediat ca, la fel ca si in filmul Interstellar, in unele zone din Univers timpul trece mai repede sau mai incet. Totusi, nu am putea sa beneficiem de o viata mai lunga, daca ipotetic ne mutam intr-o zona a universului unde timpul se scurge mult mai lent, pentru ca metabolismul ar fi tot la fel, deci avantajul ar fi doar relativ la cei ce i-am lasat pe Pamant, dar nu ar fi nici un avantaj fata de noi insine. Aici se naste intrebarea sau intrebarile: de ce avem acelasi metabolism indiferent cum trece timpul? Daca este din cauza ca viteza noastra fata de noi insine este 0 constant, atunci de unde vine constanta cu care timpul trece peste noi asa cum trece, nici mai repede nici mai incet? Ma gandesc la entropia universului, dar nu ar trebui ea sa fie constanta oriunde in Univers? Multumesc.

    @iulian-casianmerce4122@iulian-casianmerce41223 жыл бұрын
  • O prezentare foarte bună și bine explicată a teoriei relativității a lui Einstein . Asemenea explicație ar trebui introdusă și în școli dar din păcate orele de religie le vor înlocui pe cele de fizică în actualul sistem de învățământ și al acțiunii bisericii ortodoxe române. Asemenea explicații ale cunoașterii materiei și a fenomenelor, vor mai putea fi găsite doar pe canalele de popularizare a științei. Felicitări domnule Presură, pentru neobosita atitudine de a transmite fizica tuturor celor care vor să o descopere. În totdeauna pentru un oltean timpul se dilată fiindcă se mișcă mai repede, dar de obicei ardeleanul o lasă mai încet că sa-l ajungă olteanul din urmă!! 😉👍

    @MrAdipurta@MrAdipurta3 жыл бұрын
  • Ce bine am adormit pe dilatarea timpului Multumesc! Acum o sa-l reiau, ca nu mai sunt asa obosit

    @busuiocmarius1776@busuiocmarius17763 жыл бұрын
  • Daca distanta e de 300.000 km, diametrul cercurilor este de 1km, nu de 1m ? 3:41

    @eduardmanasia1142@eduardmanasia11423 жыл бұрын
    • corect, mi-a scapat ::)

      @presura@presura3 жыл бұрын
  • Foarte bun clipul, as dori sa vad mai multe calcule și demonstrații matematica😊

    @bensphysique6633@bensphysique66333 жыл бұрын
  • Bravo Cristi !!! Datorită ție, am înțeles ceva din teoria relativității.

    @mihaitancu2156@mihaitancu21562 жыл бұрын
  • La mulți anii!

    @popavaler1221@popavaler12213 жыл бұрын
  • Am invatat ca: 1) Ardelenii vorbesc incet 2) Ardelenii sunt in miscare :)

    @mirceameszaros7723@mirceameszaros77233 жыл бұрын
  • Puteti face un clip si despre exploziile in spatiu, in vid? Ar fi mult mai puternice decat aici pe pamant unde avem atmosfera?

    @DaciaSalbatica@DaciaSalbatica3 жыл бұрын
  • Haha, misto explicatie pt de ce vorbesc ardelenii mai incet. Se deplaseaza cu viteza luminii, cica. :-)

    @fanemanelistu9235@fanemanelistu92353 жыл бұрын
  • Buna ziua domnule Cristian Presura respectele mele pentru cea ce faceti. Intrebarea mea este urmatoarea distanta pana la cel mai apropiat sistem solar este de 4, ceva ani lumina, daca am avea o nava care ar pute calatori cu viteza lumine, (teoretic vorbind ca stiu ca un obiect cu masa nu poate atinge viteza lumine dar teoretic vorbint) din punct de vedere al navetei distanta sar micsora si timpul aproate ca ar sta pe loc, deci ar trebui sa ajungem la sistemul solar într-un timp mai scurt, dar din punct de vedere al Pamantului timpul si distanta sunt normale?

    @mariussssssss@mariussssssss3 жыл бұрын
  • Am tresarit la "mai Cristi!" :))

    @CristiM32@CristiM323 жыл бұрын
  • La mulți ani pe 2021 Cristian! Putem calcula expansiunea universului,calculând mișcarea de rotație a Pământului față de Soare?

    @Jotunheimer-xx@Jotunheimer-xx3 жыл бұрын
  • Indiferent de viteza atinsa sau de variatia timpului si spatiului ceasul fiziologic al arganismului nu se modifica.Indiferent ce am face cu viteza nu putem sa devenim iar copii,din pacate!In rest este cea mai buna explicatie la aceasta teorie.

    @davidflorin6873@davidflorin6873 Жыл бұрын
  • Muzica de pe fundal e fluidscape, favorita mea!

    @LuigiCotocea@LuigiCotocea3 жыл бұрын
  • Cristi ,ce generează mionul ?

    @tavitavi8268@tavitavi82683 жыл бұрын
  • Domnule profesor, din ce-mi aduc aminte de la cursul din anul intai de facultate, teoria relativitatii ramane totusi o teorie. Pentru ca nu indeplineste cele 2 conditii obligatorii pentru ca o teorie sa devina lege: 1. sa fie demonstrata matematic si 2. sa fie dovedita experimental. Matematic nu este dovedita pentru ca asta ar insemna sa explici in primul rand ce este spatiul (adica haul asta in care exista toata adunatura asta de planete, stele, galaxii, stele neutronice, etc si cum s-a format el, cat e de mare, din ce-i facut, etc), apoi trebuie demonstrat si aratat ce este TIMPUL (stiti bine exista o terorie mai noua cum ca timpul practic nici nu exista-nu poate fi pipait, gustat, mirosit, vazut, simtit, si este doar o conventie a noastra a oamenilor pentru a putea trai si a nu o lua razna cu capul) si mai ales ce este gravitatia (asta fiind probabil cel mai simplu de explicat dar total neexplicata pana acum).Exista intr-adevar niste microexperimente care arata niste diferente extrem de mici de timp intre 2 ceasuri perfect sincronizate zic ei, stiti povestea...In cazul asta s-a procedat cumva invers, intai au venit niste mici dovezi observate in spatiu, pe care apoi s-a emis si un model matematic, suprapus apoi peste acele microexperimente de care vorbesc mai sus. O dovada experimentala clara ar fi cea de exemplu care apare in filmul Interstellar, scena cu cei trei care pleaca 3 ore pe planeta si se-ntorc pe statia pentru care trecusera 21 de ani pentru cel ramas acolo. Din punctul meu de vedere teoria asta nu se va dovedi pe deplin niciodata pentru simplul motiv ca noi ca omenire nu ne vom putea apropia niciodata suficient de mult de o gaura neagra de exemplu, pentru a face vreun experiment si nici nu cred ca vom putea calatori vreodata cu viteze comparabile cu viteza luminii. In ce priveste demonstratia, sau asa zisa demonstratie a dvs(de fapt a lui Einstein) am o problema peste care nu pot trece. Demonstratia asta foloseste tot conceptele newtoniene de explicare a miscarii, pe care apoi le detroneaza. Nu poti detrona o teorie folosind argumentele aceleiasi teorii pe care vrei sa o demontezi, legile miscarii ale lui Newton fiind doar cazuri particulare ale conceptelor relativiste. Ceva este totusi ciudat, fenomenele de dilatare temporala probabil exista, dar teoria asta a lui Einstein eu cred ca este doar o mica parte dintr-un adevar mai mare, sau o parte de adevar absolut care doar se potriveste cumva cu misterul creatiei.Posibil sa gresesc si nu fi fost eu suficient de atent la cursuri, dar teoria asta eu cred ca mai mult ridica semne de intrebare decat sa lamureasca. Sunt deschis la criticile dvs. Cu stima!

    @tavitavi9323@tavitavi93233 жыл бұрын
  • acum înțeleg gluma de la 26:33. Ardeleanul se vede pe el că merge normal, dar cei din afara trenului îi spun că îi încet

    @alin_ilies@alin_ilies3 жыл бұрын
  • Wow sincer cam greu de urmărit ,dar așa de interesant SI educativ.Felicitari!!!

    @dorobantunicolae-florin49@dorobantunicolae-florin493 жыл бұрын
  • Ca să vă citez, „Deci Cristi, tu ai zis că un ceas care se deplasează cu o viteză apropiată de viteza luminii aproape că stă pe loc. Păi tu ai făcut cea mai ortodoxă afirmație. De ce? Păi dacă ceasul se deplasează cu viteza luminii, înseamnă că ceasul stă pe loc. Asta înseamnă că ceasul acela este veșnic, sau un „prezent continuu” așa cum descria Fericitul Augustin veșnicia. Revenind, ce spune Evanghelia după Ioan? că Dumnezeu este Lumina, „Cuvântul era Lumina” (Ioan 1, 9). Deci practic tu ai afirmat veșnicia lui Dumnezeu!” Sunteți cel mai tare, iar eu sunt foarte fericit descoperind cât de ortodox sunteți! Să aveți o zi bună!

    @mihailbanu7863@mihailbanu78633 жыл бұрын
  • Putem da timp timpului sau timpului timp? Referindu-ne la ceea ce inseamna timp, fara interpretări.

    @Relax-bp8hn@Relax-bp8hn Жыл бұрын
  • Salut Cristi ! Te urmăresc constant și imi place fizica și astrofizica ( la mod de ator ) . Dar mionul nu întâlnește atmosfera , atunci ce se întâmplă ? Continua să ne mai faci clipuri din acestea interesante ! Mulțumesc!!!

    @tavitavi8268@tavitavi82683 жыл бұрын
  • Coste Viorel Tiberiu Venind in intampinarea subiectelor (paradoxale) ale constantei vitezei luminii, ale comprimarii distantelor si dilatarii timpului, permiteti-mi sa va prezint un experiment ceva mai complex ale carui rezultate pot fi inregistrate prin timpii diverselor cronometre implicate. Va recomand sa va inarmati cu putin rabdare si folositi reprezentarea grafica pentru a intelege experimentul. Experiment Sa ne imaginal doua statii interplanetare: una fixa (F) fata de Pamant , situata la 5 ore lumina distanta si a doua statie mobila (M) care, plecand din dreptul statiei F (sau trecand pe langa aceasta cu viteza v (fata de sistemul de referinta inertial Pamant - satie F) se indreapta spre Pamant pe aceeasi directie F-Pamant. De pe fiecare statie, F si M, in momentul in care F si M sunt alaturate, se lanseaza catre Pamant cate o raza de lumina alba. Pe fiecare dintre cele trei o obiecte, F, M, Pamant, exista cate un cronometru comandat astfel: Cronometrele de pe F si Pamant sunt declansate de catre doua raze laser care pleaca de la mijlocul distantei dintre ele (pentru a defini corect “simultaneitatea” lor). Sa presupunem ca statia M, in drumul spre Pamant, trece pe langa F si isi porneste cronometrul , exact in momentul in care ceasul de pe F este declansat Cronometrele sunt oprite astfel: - Cronometrul de pe Pamant este oprit atunci cand M ajunge la Pamant. - Cronometrul de pe M este oprit atunci cand M ajunge la Pamant. - Cronometrul de pe F este oprit de o raza laser care pleaca de pe Pamant (cu viteza luminii) in momentul opririi celorlate doua cronometre. Indicatia cronometrului M va fi scazuta cu 5 ore (cat dureaza ca semnalul de oprire sa parcurga distanta Pamant - statie F). Nota: cele trei cronometre reprezinta perceptia timpului pentru trei observatori legati de Pamant, statia F si, respectiv statia M. Ce inregistreaza cei trei observatori? I Prima ipoteza: statia mobila M se misca spre Pamant cu viteza v = ½ c (jumatate din viteza luminii) a. Observator ul de pe Pamant: - inregistreaza aprinderea simultana a razelor de lumina (venind de la F si M), atunci cand cronometrul sau indica ora 5 ( confirmand ca “lumina se misca cu aceeasi viteza indiferent daca sursa sa este fixa sau mobila fata de receptor”); raza sosita de la F este alba; raza sosita de la statia M are culoarea albastra (deplasarea spre albastru); - inregistreaza sosirea statiei M (vazand-o ca si “comprimata” pe directia miscarii - contractia Lorenz) la ora 10. b. Observatorul de pe statia M: - “percepe” Pamantul mai aproape, adica la cca 3:40 ore lumina, si venind spre ea sub forma comprimata pe directia miscarii. - vede propria raza de lumina indreptandu-se spre Pamant cu viteza c= 300.000 Km/s - inregistreza sosirea la Pamant la ora 8:40; c. Observatorul de pe statia F - vede propria raza de lumina indreptandu-se spre Pamant cu viteza c= 300.000 Km/s - primeste comanda laser de oprire a cronometrului la ora 15 din care scade 5 ore: indicatia finala: ora 10. In final, cele trei cronometre, aduse pe Pamant, indica urmatoarele durate ale experimentului - Pamant si statia F: 10 ore - statia M: 8:40 ore (confirmarea ca “pe sistele in miscare timpul incetineste”) II A doua ipoteza: statia mobila M se misca spre Pamant cu viteza v ≈ c (extrem de aproape de viteza luminii) a. Observatorul de pe Pamant: - inregistreaza aprinderea simultana a razelor de lumina (venind de la F si M), atunci cand cronometrul sau indica ora 5 ( confirmand ca “lumina se misca cu aceeasi viteza indiferent daca sursa sa este fixa sau mobila fata de receptor”); raza sosita de la F este alba; raza sosita de la statia M este o radiatie “inspre violet”extrem de inalta; - inregistreaza sosirea statiei M (vazand-o ca si total “comprimata” pe directia miscarii - contractia Lorenz) la ora 5, imediat dupa inregistrarea razei de lumina plecata de pe M. b. Observatorul de pe statia M: - “percepe” Pamantul chiar in fata sa, adica la cca zero ore lumina, si venind spre ea sub forma total comprimata pe directia miscarii. - vede propria raza de lumina indreptandu-se spre Pamant cu viteza c= 300.000 Km/s dar durata experimentului este practic zero ore - inregistreza sosirea la Pamant la ora 0:00 (confirmand “oprirea timpului” pe sistemele care se deplaseaza cu viteza c); c. Observatorul de pe statia F - vede propria raza de lumina indreptandu-se spre Pamant cu viteza c= 300.000 Km/s - primeste comanda laser de oprire a cronometrului la ora 10 din care scade 5 ore: indicatia finala: ora 5. In final, cele trei cronometre, aduse pe Pamant, indica urmatoarele durate ale experimentului - Pamant si statia F: 5 ore - statia M: 0:00 ore (“pe sistemele in miscare cu viteza lumiii timpul se opreste”) Observatii: - Pentru observatorii care se misca cu viteza luminii (in varful spotului luminos) timpul nu mai curge si orice eperiment nu mai are durata. - Pentru a nu inregistra deformarea cercului cronometrelor din cauza contractiei Lorentz, acestea vor fi pozitionate perpendicular pe directia de miscare (cu fata spre Pamant). Cronometrele se subtiaza dar raman de forma curculara. Se poate imagina si experimentul simetric in care statia M se indeparteaza de Pamant. Raza sa de lumina va ajunge la Pamant simunltan cu cea plecata de pe statia fixa F, dar va fi perceputa de culoare rosie (deplasarea spre rosu). Schimbarea semnului lui v nu modifica Contractia Lorentz. Nota: La destinatie, statia mobila M “trece pe langa Pamant” dar nu il izbeste. Viorel Tiberiu Coste (0766443781)

    @viorelcoste8085@viorelcoste8085 Жыл бұрын
  • Am un regret enorm ca nu erati pe aici, pe internet cand baiatul meu ca si multi alltii poate, a fost foarte interesat de fizica in anii scolari dar pentru ca a avut niste profoare idioate i-a pierit cheful de-a invata dar interesul am observat ca i-a ramas. Tardiv si dramatic!

    @provincialaderomania5314@provincialaderomania53143 жыл бұрын
  • Domnule Presura, cand ati dat exemplul cu ceasurile ati spus ca parafrazez: " cercurile care acum sunt ceasuri vor avea secundare care se vor misca mai incet decat ceasul de la mana mea, iar mai tarziu in explicatie ati spus ca ceasul daca este in misare va avea o miscare incetinita a secundarului " eu cam asa am inteles si sunt confuz. Se poate o explicatie va rog? am inteles eu gresit? Multumesc

    @cezarbuluc2773@cezarbuluc27733 жыл бұрын
  • superba seria! aveti in plan videoclipuri noi?

    @vasy4321@vasy43212 жыл бұрын
  • De fiecare data cand intalnesc teoria timpului si a vitezei luminii, ma gandesc daca de cele mai mult ori nu suntem victime ale unor proprii confuzii: ca timpul este altul doar ca efect al fizicii mecanice asupra unor ceasuri/ atomi / chiar oameni in acele teorii ca daca un om ar circula cu viteza luminii dus-intors ar fi mult mai batran decat cel care a stat pe loc. Sigur e timpul ori e vorba de efectul fortelor?

    @stefanmihalea@stefanmihalea4 ай бұрын
  • Din pacate sunt fisuri grave de logica ce decurg din neintelegerea timpului, ca mecanism de descriere a proceselor, ca o umbra a realitatii! Se confunda realitatea( ce nu se deformeaza) si infinitatea umbrelor sale, total diferite, ce suporta procese "dilatare-contractie"! Astfel, nu "realitatea cercului" se "contracta sau se dilata" dupa bunul plac al observatorului ci ...DOAR UMBRELE ACESTUIA!

    @danpreda3687@danpreda3687 Жыл бұрын
  • Domnule Cristian dacă lumina are față de noi mereu 300.000km /s, nu cumva suntem blocați în cele trei dimensiuni și ne deplasam prin univers doar cu ajutorul gravitației?

    @costinelmoraru6646@costinelmoraru66463 жыл бұрын
  • Conform teoriei, un corpuscul de lumina, un foton, care are un anumit diametru, el fiind rotund, atunci cand are viteza c, se turteste pana devine o linie. Asta ar avea implicatii in teoria functiei de unda din mecanica cuantica?

    @JanHolban@JanHolban3 жыл бұрын
  • Salut Cristi, deci am elucidat misterul. Tare imi era frica sa inventenz masinaria care merge cu viteza luminii. Teama era ca eu merg cu viteaza luminii, iar in cazul in care aprind farurile sau dat “flash” unuia care vine pe contrasens sa nu imi intre mie lumina in ochi de la propriile faruri.

    @danielsorindobrescu3157@danielsorindobrescu3157 Жыл бұрын
  • Interesant, dar mie mi se pare mai interesantă cealaltă enigmă a universului: femeia 🙂

    @marianneagu9602@marianneagu960219 күн бұрын
  • Da,Sigur și foarte adevărat pt ca ți ai bazat "calculatia" în raport cu un ceas cu cadran și ace,Dar ce se întâmplă dacă Ceasul nu e cel clasic (de la bunicul tau) ci e un ceas electronic lol ? Ca doar 01:00=un tur decerc complect al Minutarului de pe ceasul tău, Sau ....nu?ca apoi electroni ,electronic ,parca seamana

    @danradu2471@danradu247110 ай бұрын
  • Având în vedere zvonul inventării de către ardeleni a încetinitorului de particule (cu ajutorul căruia cică or descoperit particula care numa' șăde)... 🤣🤣🤣 Am și eu o ușoară dilemă în privința exemplului cu trenul, în sensul că: valoarea maximă a unghiului fiind de doar 45 de grade (deoarece viteza trenului nu depășește viteza luminii), n-ar rezulta oare că raportul dintre timpul măsurat de oltean și timpul măsurat de ardelean nu tinde spre infinit, neputând avea alte valori decât cele cuprinse între 1 (când trenul stă pe loc) și 1,4142.. (dacă trenul se apropie de viteza luminii)... ?!? 🧐✨ Fizica Povestită e fascinantă, și tot ceea ce faceți... Felicitări și mulțumiri, cu deosebit respect! 😇🙏🏻✨

    @florinsava7050@florinsava70503 жыл бұрын
    • exista incetinitor de particule se numeste decelerator

      @brb4903@brb49033 жыл бұрын
  • Toate efectele astea prezise de relativitate sunt generate de factorul beta din formulele relativiste. Dar acest factor beta, dupa mine este un factor metafizic, care face ca toata relativitatea sa fie doar metafizica. Fiindca nu se poate face comparatie intre viteza relativa dintre sisteme v (viteza care nu este translatia reala a niciunuia dintre sisteme) si viteza luminii c , care este o translatie reala absoluta.

    @adriangheorghe2327@adriangheorghe23276 ай бұрын
  • la min. 14, daca eu si ceasul de la mana mea, care se afla in acelasi sistem de referinta ca si mine arata 2 secunde, nu inseamna asta ca eu nu am mers decat cu viteza c/2 ? Si mai mult, timpul meu, cel care ma deplasez cu viteza mare, nu incetineste conform teoriei relativitatii ? faptul ca arata trecerea a 2 secunde in loc de una inseamna ca timpul s-ar accelera, nu ?

    @liviumarinica7473@liviumarinica74733 жыл бұрын
  • Buna seara, este eronat ceea ce prezentati, unul dintre motive vi-l spun, ceea ce descrieti cu olteanul si ardeleanul nu poate exista dpdv cuantic si stiti la ce ma refer. Este ca si cand comparam lumina unei lumanari cu cea de la bec..... Ambele sunt fascinante pana cand ai vazut becul si ai spus ca e magie...:)... Sunt de acord ca nu toti urmaritorii au cunost. avansate si ca aveti un real talent de a prezenta si informa, pentru care va felicit cu drag!

    @serbanleonte3245@serbanleonte32453 жыл бұрын
    • Poti detalia?

      @alexaxy3328@alexaxy33283 жыл бұрын
    • @@alexaxy3328 da, variabila in cauza este tahionul negativ. Iar ceea ce nu spune @Cristian Presura inca este ca nu face nicio referire la matematica cuantica, doar un exemplu, in mat cua 1! nu este egal cu 0. ;) Cum nici 0! Nu are valoare pe care ne o comunica in scoala...

      @serbanleonte3245@serbanleonte32453 жыл бұрын
  • v-am vazut intr-o filmare la TV, mi-a placut , si am intrat aici..DAr, incep să pun interbări ....la min 4 si ceva, spuneti ca obs. ce trece pe langa 600 000 cercuri cu D=1m, le vede turtite (doar i se par, desi ele nu sunt ?!) si crede ca sunt (tot ele si tot cu D=1) pe o L=300 000km ???!!!...Turtirea imaginară a făcut să pară că injumătătesc spatiul folosit, dar nr. lor e acelasi, deci si spatiul !!!!!.... Cat de nestiutor ar fi obs. să nu tină cont de acest lucru ???!!! SAu el nu stie ca i s-a creat o imagine falsă ??

    @silviucovaci6571@silviucovaci65713 жыл бұрын
  • "Ceasul intern" nu incetineste indiferent cu ce viteza te misti. Viteza e relativa (spoiler in titlu). Intotdeauna esti in repaus fata de tine si toate sistemele de referinta inertiale sunt echivalente. Perceptia celorlalti e diferita de a ta si nu e niciun paradox la mijloc. Timpul de viata al miuonilor masurat de pamantenii "stationari" e mai lung decat cel "intern". Nu timpul "intern" se dilata, ci timpul masurat de cei fata de care te misti. Persoana din tren nu vorbeste mai lent in tren decat pe peron.

    @andreiherghelegiu7531@andreiherghelegiu75313 жыл бұрын
  • Buna ziua. Multumim pentru lectie. Foarte interesanta. Intrebare: Daca miuonul percepe ca a calatorit 600m in atmosfera, in loc de 20km, asta imseamna ca el calatoreste cu de ~30 ori viteza luminii?

    @_Silviu@_Silviu3 жыл бұрын
    • raspunsul in video: nu, inseamna ca in alt sistem de referinta sunt 20Km, pentru el sunt 600m

      @presura@presura3 жыл бұрын
    • @@presura Multumesc pentru raspuns.

      @_Silviu@_Silviu3 жыл бұрын
    • @@presura Daca o nava spatiala calatoreste spre sistemul Alpha Centauri cu viteza luminii, din perspectiva calatorilor din nava spatiala, timpul va dura mai putin de 4,3 ani? Sau daca ar fi sa calatorim de la un capat la altul al galaxiei cu c ar dura mai putin de 100.000 ani?

      @remuscotunoaea7755@remuscotunoaea77553 жыл бұрын
    • @@remuscotunoaea7755 Din perspectiva celor din nava, atat timpul cat si distanta sunt nule!

      @adrianholban9174@adrianholban91743 жыл бұрын
  • Și totuși de ce nu putem explica paradoxul vitezei luminii folosindu-ne numai fie de modelul contracției spațiului fie de modelul dilatării timpului? De unde rezultă cumulul ambelor fenomene și de ce doar unul singur nu ar fi satisfăcător?

    @eugen7262@eugen72623 жыл бұрын
  • like

    @mindrilasergiu-leonardo3466@mindrilasergiu-leonardo34663 жыл бұрын
  • No. si daca apare si moldoveanul ce priveste de pe lune sau din spatiu pe cei doi mai sus enumerati, ce ne facem?

    @sebastiantraian1211@sebastiantraian1211 Жыл бұрын
  • Domnule cristian, daca iau 2 ceasuri care funcționează perfect amândouă si unul il tin in camera mea iar celălat il dau fratelui meu care e pilot de avion. După o lună de zile să zicem, ținând cont că e vorba de modificari mici. După o lună de zile al meu din camera va arata cu cateva secunde sau minute mai mult?

    @adrianenea424@adrianenea4243 жыл бұрын
    • Da, exista deja un experiment pe baza asta, doar ca au fost folosite ceasuri atomice care au o precizie foarte foarte mare, si in scenariul descris de tine diferenta va fi mai mica si decat secunde. Poti citi despre experiment aici: en.wikipedia.org/wiki/Hafele%E2%80%93Keating_experiment

      @MrEdward2775@MrEdward27753 жыл бұрын
    • @@MrEdward2775 multumesc de răspuns.

      @adrianenea424@adrianenea4243 жыл бұрын
    • paradoxul gemenilor, va urma

      @presura@presura3 жыл бұрын
  • Am o dilema. De ce particulele se comporta diferit atunci cand sunt observate? Multumesc!

    @katteryna@katteryna3 жыл бұрын
    • Pentru că sunt timide. 😱

      @admin3dx@admin3dx3 жыл бұрын
    • Probabil pt ca intra in contact cu alte particule si se "distruge" superpozitia cuantica. Daca vezi o particula inseamna ca cel putin un foton a intrat prima data in contact cu particula respectiva distrugand superpozitia dupa care ajunge la observator

      @remuscotunoaea7755@remuscotunoaea77553 жыл бұрын
    • Pai, stimata Caty, teoria se numeste a RELATIVITATII, deci, nu a ABSOLUTULUI (relativ si absolut fiind antonime). Deci, este normal ca aceasta Teorie a Relativitatii sa contina limite, iar una dintre limite este chiar aceasta efemeritate a particulelor cuantice. Viitoarea Teorie a Absolutului sau a Integralităţii, daca vom vrea s-o numim asa (sper s-o putem atribui chiar domnului Presura :), nu va mai contine deloc abstractiuni si paradoxuri, ci doar observatii concrete si coeziune din partea fizicienilor :). Ca m-am saturat sa tot aflu ca nu Einstein, ci doar Chuck Norris stie ce se gaseste intr-o gaura neagra (se zice ca a si înfundat o gaura neagră, din greşeală :).

      @helvetianul2765@helvetianul27653 жыл бұрын
    • @@remuscotunoaea7755 20:34

      @dariussucioni1698@dariussucioni16983 жыл бұрын
    • Tu ai dilema asta? Asta e o problema veche din mecanica cuantica 😀 interesant ca o fata așa drăguța ca tine își pune astfel de întrebări.

      @Alexandru_Narcis_Popescu@Alexandru_Narcis_Popescu3 жыл бұрын
  • Foarte frumoasă și amuzantă demonstrația cu ardeleanul și olteanul...cu o singură obiecție... Când ai văzut tu un ardelean în mișcare față de un oltean stand pe loc?😂😂😂

    @Jotunheimer-xx@Jotunheimer-xx3 жыл бұрын
  • Adică dacă noi ne mișcăm toată viața, timpul trece mai greu si murim mai târziu? Hmm!? 😮🤔

    @dariussucioni1698@dariussucioni16983 жыл бұрын
    • În percepția ta nu, dar teoretic da. Ceilați vor îmbătrâni mai mult(cu foarte puțin).

      @adrianOpr6@adrianOpr63 жыл бұрын
  • Aceste cercuri, implicit spațiul, se dilata strict datorită percepției noastre asupra lor, fapt datorat fizionomiei noastre, sau ele se dilata oricum indiferent de oricine și orice le ar percepe? Adica este o regula universal valabilă in tot universul neinfluientabila de entitatea care o percepe?

    @ilieandrei6411@ilieandrei64113 жыл бұрын
  • Mionii sunt o altă denumire pentru "mezonii pi"? Eu unul așa tin minte explicația din liceu (acum 26 de ani)

    @cnpavel@cnpavel3 жыл бұрын
  • Deci la o viteza foaaaaaarte apropiata de viteza luminii, pamantul este plat pentru observatorul aflat in miscare, nu? 🤷😏😀

    @cristianbucata@cristianbucata3 жыл бұрын
  • Ok! Intrebare... Daca eu merg cu viteza luminii si aprind o lanterna îndreptată in acelasi sens de mers, ce se intampla cu viteza luminii? Am aceeași viteza cu lumina si de fapt nu vad nimic sau viteza luminii are o viteza dubla fata de viteza mea? Ar trebui sa avem aceasi viteza.

    @pasiunepepaine@pasiunepepaine3 жыл бұрын
    • ai raspunsul in acest video :) doar trebuie sa fii atent ca se schimba perceptia timpului si a spatiului

      @presura@presura3 жыл бұрын
    • 👌 Multumesc!

      @pasiunepepaine@pasiunepepaine3 жыл бұрын
    • Raspunsul nu se poate da din acest filmulet.Raspunsul corect ti-l da doar formula de compunere relativista (scrisa vectorial) a vitezelor. Din acea formula, vei constata ca viteza luminii fata de tine va fi tot "c".

      @adrianholban9174@adrianholban91743 жыл бұрын
  • Cand vine episodul 12?

    @AC-el1hy@AC-el1hy2 жыл бұрын
  • pai daca si pamantul se deplaseaza catre 'mion' explicatia poate fii fizica clasica nu ? 😁 in fine glumesc inteleg ideea explicatiile, f bune

    @h1dr0g3n@h1dr0g3nАй бұрын
  • Te as ruga de ce bicicleta în mișcare își menține echilibrul .multumesc

    @adalbertfenyvessy7138@adalbertfenyvessy71383 жыл бұрын
    • Vreau sa va ajut eu si sper sa nu gresesc. In primul rand ati precizat corect "bicicleta aflata in miscare". O bicicleta care sta pe loc nu are echilibru, deci tinde sa cada. Cauza este atractia gravitationala a pamantului. Echilibrul bicicletei aflate in miscare se datoreaza tot gravitatiei care tinde sa o traga in jos, deci sa o rastoarne, iar secretul consta in forma furcii care sustine roata din fata. Axul furcii care pivoteaza stanga-dreapta la prinderea pe cadrul bicicletei nu este orientat perpendicular pe sol ci are o inclinatie spre spate (partea cu ghidonul). Bicicleta impreuna cu biciclistul au o greutate suficienta pentru a orienta furca cu roata fata, datorita acestui unghi al prinderii furcii, spre fata, deci spre locul unde masa bicicletei (cadrul si biciclistul) sunt mai aproape de sol. Aceasta pozitie coincide chiar cu pozitia in care furca rotii fata este orientata spre fata, deci roata fata este dreapta (aliniata cu cadrul bicicletei), deci bicicleta va tinde sa mearga drept. Aici desigur conteaza si dexteritatea si antrenamentul biciclistului, ca sa nu mai vorbim de cazul in care acesta e in stare de ebrietate... :) Sper ca m-am facut inteles. Oricine ma poate corecta sau completa. Numai bine!

      @mikeseba7817@mikeseba78173 жыл бұрын
    • @@mikeseba7817 explicație credibilă mersi.

      @adalbertfenyvessy7138@adalbertfenyvessy71383 жыл бұрын
  • si daca stim ca exista galaxii in univers care se indeparteaza de noi cu viteza luminii inseamna ca acolo timpul curge mult mai incet? pentru ca se deplaseaza fata de noi? sau la noi curge timpul mai incet pentru ca ne deplasam fata de ei? :))

    @mihaimotrescu2797@mihaimotrescu27973 жыл бұрын
  • adica pt. cei care se deplaseaza suficient de repede, timpul este vesnic. Acesta este Dumnezeu,cred.

    @deliadumitru9328@deliadumitru93283 жыл бұрын
  • M-ai omorât!

    @olimpiuserban3893@olimpiuserban38933 жыл бұрын
  • cu energia găurilor negre ,se poate teleporta?

    @andreigb4476@andreigb44763 жыл бұрын
  • Ma scuzati dar nu am inteles ceva, la 25:46 ati zis ca Vt / C = Gamma, dar de unde atunci ultimul egal al primei ecuatii de sus; si nu ar rezulta de acolo ca C = Vt * Gamma?

    @FreakyRoach@FreakyRoach3 жыл бұрын
    • cum adica ''de unde ultimul egal''

      @brb4903@brb49033 жыл бұрын
    • @@brb4903 Folosind valorea lui Gamma inteleg de unde e, dar nu vad ca Vt / C sa fie egal Gamma

      @FreakyRoach@FreakyRoach3 жыл бұрын
  • Stim ca pentru animale timpu trece diferit(perceptia timpului).La unele chiar mult mai lent decat la noi,cum ar fi porumbeii.Intreb,cum percepe un porunbel viteza luminii ?

    @florinvoloc8760@florinvoloc87603 жыл бұрын
    • de unde stim asta??

      @brb4903@brb49033 жыл бұрын
    • @@brb4903 Deja de ceva timp.Am vazut la teleenciclopedia,pe tvr 1.Deja sunt cel putin 20 de atunci

      @florinvoloc8760@florinvoloc87603 жыл бұрын
  • Altfel de unde a știut atâtea informații

    @antonacheion6688@antonacheion66883 жыл бұрын
  • Efectul Doppler are legatura cu subiectul acesta?

    @mikeseba7817@mikeseba78173 жыл бұрын
  • Și toate astea se întâmplă din cauza" observatorului.

    @tavitavi8268@tavitavi82683 жыл бұрын
  • Dar daca Ardeleanul se invarte in jurul olteanului cu viteza luminii .Cum il va vedea olteanul ? Eu cred ca i se va parea ca sta pe loc.

    @bogdan546@bogdan5463 жыл бұрын
  • Păi in teorie putem călătorii spre stele ,si putem trai milioane de ani in comparație cu unul de pe pământ, daca găsim o modalitate de deplasare cat mai aproape de viteza lumini.deci in teorie vom călători miloane de ani pentru cei de pe pamant si pentru cei de pe nava sa treaca doar 2 ani ,wste un exemplu,deci se poate parcurge distanțe uriase adica distanta pana in centeul galaxiei de cateva milioane de ani intrun tim scurt pentru cei de pe navă .zic si eu

    @iulykenoby6058@iulykenoby60583 жыл бұрын
  • Explicatii gresite. Spre viteza luminii atomii se transforma in fotoni. Toate componentele atomului capata o energie suplimentara, inclusiv electronii. Viteza electronilor nu incetineste ci din contra. De fapt creste spre directia inainte si incetineste spre inapoi, altfel atomul ar pierde electronii. Explicatia se poate da numai daca se foloseste teoria vortexiala a atomilor si fotonilor in eter. Toate componentele atomului (nucleului) sunt niste fotoni de mare energie, X si Gamma care se invart in cerc, in circuit inchis. Tot ce este accelerat spre viteza luminii se descompune in fotoni. Se descompune putin inainte de viteza luminii apoi capata viteza lumii deoarece au devenit fotoni. Ardelenii gandesc mai incet dar mai bine, oltenii se reped si gresesc.

    @radubrudea6601@radubrudea66013 жыл бұрын
  • Cam asta e problema in scolile din Romania.....invata formule ca ...da nu iti si explica cum sa ajuns acolo si asa o inveti o retii 2 luni si ,pa".."pa"...

    @davidflorin6873@davidflorin6873 Жыл бұрын
  • Mda..... Si pt baiatu' cu ardelenii! LA TĂȚI NI GREU DA NU LA FEL!

    @ihateeveryone7569@ihateeveryone75693 жыл бұрын
  • TIMPUL ESTE O FUNCȚIE MATEMATICĂ. FUNCȚIILE MATEMATICE NU SE DILATĂ ȘI NICI NU SE CONTRACTĂ. REZULTATUL : L E G E TIMPUL NU SE DILATĂ ȘI NICI NU SE CONTRACTĂ.

    @mihalachepoalelungi8569@mihalachepoalelungi85692 жыл бұрын
  • Poate 30 mil de cercuri.300 de mii de cercuri ×1 metru=300.000m/s adica de 10.000 de ori mai putin

    @jantolica302@jantolica3023 жыл бұрын
    • stai, cercurile aveau un metru in desenul meu? trebuia 1 km :)

      @presura@presura3 жыл бұрын
    • @@presura am niste intrebari foarte interesante la care nu am gasit raspuns.Daca ati avea timp,si credeti ca nu sunt prea exagerat,v-as cere parerea

      @jantolica302@jantolica3023 жыл бұрын
  • nu înțeleg încă...

    @cyberwoki@cyberwoki3 жыл бұрын
  • Atentie! Ardeleanu din tren vorbeste mai incet (ca si viteza nu ca volum!) decat olteanul, doar din punctul de vedere al olteanului! Pentru ca, din punctul de vedere al ardeleanului si al tururor celor din tren, olteanu de pe peron de fapt se misca cu viteaza v, deci el (olteanul) este cel care vorbeste mai rar/incet ! Si folosind aceasta metoda de schimbare a punctului de observare, realizam ca asa-zisul 'paradox al gemenilor' nu prea poate avea loc. (Cel putin asta este parerea mea.) Iata de ce: Din punctul de vedere al celui de pe Pamant, in nava ce se deplaseaza cu viteza lumnii (sau aproape de ea) timpul se scurge mult mai lent. Deci, isi va 'percepe' fratele geaman din nava ca ar imbatrani mai lent (daca ar avea cum sa il perceapa.. ca de fapt el departandu-se cu o viteaza aproape de viteza luminii, ce particule sa vina dinspre nava catre pamant astfel incat sa poata avea loc 'perceptia'?). Dar fix acelasi lucru ar 'percepe' si geamanaul din nava despre cel de pe Pamant ! Caci, pentru el, Pamantul se departeaza cu viteza luminii, deci acolo pe Pamant timpul s-ar scurge mai lent si cei de pe Pamant ar imbatrani mai lent. Asa ca dupa 10 ani, la intoarcerea fratelui plecat cu nava, care dintre cei doi frati gemeni pare mai tanar ?! Dle Presura, care este parerea d-voastra despre acest aspect?

    @mihaildamian6706@mihaildamian67063 жыл бұрын
    • corect, am spus asta si voi continua in episodul urmator cu paradoxul gemenilor!

      @presura@presura3 жыл бұрын
  • Astept raspuns de la oricine: De ce se vede Luceafărul (Venus) pe cer in fiecare noapte avînd în vedere faptul că e siutuat intre pămînt si soare si se învîrte si mai repede?

    @leiwulong5672@leiwulong56723 жыл бұрын
  • γ=1/√(1-v^2/c^2 )γ= 1/√(1-〖300000〗^2/〖300000〗^2 ) γ= 1/√(1-1) γ= 1/√0 care nu are sens. Totul e frumos până la factorul gama care atunci când v se apropie de viteza c nu mai are sens. Putem înțelege intuitiv că viteza luminii este limita acestui univers și că orice corp cu masă accelerat la viteza luminii dispare adică ajunge să se contracte până dispare de tot dar într-un timp care ajunge și el tot la zero adică niciodată nu ajunge să se contracte până dispare. Acest factor gama se bazează pe pe sin și cos din ce? Mai exact logica matematică a ardeleanului din tren se distorsionează și ea față de logica matematică a olteanului de pe peron. Practic olteanul nu poate calcula deloc ce e cu ardeleanul. Până când în fizică nu apare o lege intuitivă a energiei independentă de materie care e o funcție de timp nu rămâne decât o colecție de legi locale. Atunci când ceva este ilogic acel ceva aparține unei logici de ordin superior la care noi nu avem acces. NU vreau să spun că este greșit doar că este ceva în neregulă. Mie mi-a plăcut fizica tare mult mai ales la liceu doar că am simțit că este ceva foarte în neregulă cu ea începând exact din acest moment care implică viteza luminii în ecuație. Nu știu ce e în neregulă deoarece aparatul matematic de care dispun nu-mi permite să exprim acestă neregulă. Fizica cuantică abundă de matematică indigestă care nu exprimă nimic concret ci doar ipoteze adâncind și mai mult prăpastia dintre fizica particulelor și cosmologie. E lăudabil efortul pe care-l faceți pentru a explica doar că c a încetat să mai fie o funcție de timp pe când v este o funcție de timp deci nu are sens v/c. Practic secunda care trece pentru oltean când v=c pentru ardelean este o eternitate și atunci ce sens mai are calculul?

    @johnconnor3663@johnconnor3663 Жыл бұрын
  • Am vazut si ma intreb cum e posbil Can You Regrow Severed Limbs like a Salamander

    @adic8960@adic89603 жыл бұрын
KZhead