Pozitivitatea Toxică (și refularea emoțiilor negative) 🤡 | [EP26] The Real You Podcast
”Good vibes only!” spune pozitivitatea toxică - într-o încercare disperată de a fugi și a se feri cu orice preț de zona mai puțin plăcută din spectrul emoțiilor umane.
📄 Pagina episodului: petrebarlea.com/pozitivitatea...
The Real You Podcast: petrebarlea.com/podcast/
ASCULTA PODCASTUL PE:
▶🎧 Spotify: spoti.fi/34aoWev
▶🎧 Apple iTunes: apple.co/2kmHHJv
▶🎧 Google Podcasts: bit.ly/2Lk9P9w
▶🎧 SoundCloud: bit.ly/2ZupOv5
Astăzi vorbim despre acest subiect și despre cum cultura în care trăim încearcă să ne deseneze un zâmbet artificial pe față și ne spune că ar fi potrivit să fim mereu voioși. Insa mai important de atât, vorbim despre sentimentul fundamental de împlinire personală vs. fericirea punctuală și despre manie vs. fericire autentică.
Cuprins:
0:00 - Intro
00:49 - Ce este pozitivitatea toxică?
03:49 - Pozitivitatea toxică în cultură și societate (exemple)
08:14 - Dar...care e problema?
18:48 - Mania vs. fericirea autentică
24:11 - Soluțiile: ce e de făcut?
Cât de tare este bancul cu beculetul :))) Si " nu mai găsești niciun prost cu care sa mai stai de vorbă " :))) Foarte bravo :)))
In sfarsit un om realist si sanatos la cap! Iti multumesc pentru acest episod! Felicitari!
Mulțumesc, Alina!
Felicitări pentru subiect, titlul inspirat și extraordinara expunere logică! Ești cu adevărat inspirat divin in tot ce spui! Am întâlnit astfel de oameni din ce in ce mai des care fug cu viteză daca le povestesti ceva îngrijorator sau ce ei consideră că ,, le stică starea" și altii care daca le povestesti o experiență trista sau o trăire de neputință ,imediat te aruncă din viața lor. Am văzut mulți prieteni care m-au abandonat fara regrete doar pentru că le povesteam despre o relatie toxică in care NU GASEAM SOLUTII indiferent ce atitudini abordam, în speranța că poate altii pot vedea cu alți ochi, alte creiere, din exterior situația si pot da idei, opinii noi. Dar oamenii fug imediat când e vorba sa dea ajutor cuiva.... Am asistat in tinerețe la o faptă si mai șocantă. Am vrut să mă angajez la firma unor prieteni care aveau agentie imobiliară și aveau nevoie de agenți imobiliari.In prima zi, colegii m-au intrebat anumite chestiuni gen de unde sunt, unde stau, daca am casa, daca am studii etc..Eu le-am raspuns sincer că familia nu m-a ajutat cu nimic sa am casa sau masină sau studii, deoarece erau saraci. Acestia au simtit în vocea mea tristețe, frustrare care i-a contaminat, au spus patronului că aduc în colectiv ,,rezonanțè negative de sărăcie și pesimism" și deci să mă dea afară că ei au nevoie de colegi optimisti, plini de speranțe de succes în a face multi bani! Acei prieteni care gândeau identic și ei, mi-au spus că locul meu nu e acolo, că ei au un colectiv vesel si optimist, iar eu= un element negativ nu pot fi acceptat acolo......Nu au asteptat să-mi cunoască abilitățile sau calitățiile personalității mele, m-au eliminat din start. Aceași atitudine am vazut-o foarte des și la alte persoane. În societate dacă esti sincer, o pățești!
Tocmai am terminat de ascultat toate episoadele intr-o ordine mai mult sau mai putin aleatoare. Nu pot descrie in cuvinte voaloarea pe care mi-au adus-o si modul in care m-au ajutat ideile si recomandarile din ele. Voi continua sa reascult parte din episoade si sa le impartasesc cu altii. Acest episod simt ca m-a vizat in mod special si imi confirma faptul ca presiunea sociala, care ne diplace cand e directionata spre noi, sunt sanse mari sa o folosim si noi la randul nostru in relatii cu altii. Iar legat de episoade per total, este drept ca este putin neplacuta melodia de inceput si final, cum tot vad comentarii, insa pentru mine unul este o cantitate neglijabila de timp comparativ cu tot restul fiecarui episod, care ofera foarte multe insight-uri foarte clar articulate si ultile. Astept cu curiozitate urmatorul episod!
Excepțional👏 M-ai lăsat fară cuvinte.
Eu am un jurnal al emoțiilor de câțiva ani. M-a ajutat foarte mult.
Ce mari adevăruri afirmi stimate Petre Tudor!! Felicitări!! Pt competenta deosebita si altruismul cu care clarifici făcând apostolatul acesta atât de necesar astăzi într o lume plina de provocări ori stresanta la maximum 0ri caracterizabila de a dreptul ca un câmp minat!
Mulțumesc. O fi și câmp minat pe alocuri, dar mai e și pajiște cu greieri și floare de mușețel.
Mulțumesc mult, este excelent acest podcast, mulți vor sa vadă doar partea plină!!
In sfarsit CINEVA care e in regulă. Da, și pe mine uneori mă enervează bârfele ... Da, nu pot fi indiferentă . Aud texte . Că nu trebuie să îți pese . Că nu trebuie să . Că trebuie să.. Nu suntem roboți . Suntem unici.. Si decât mimetici, no...ne mai enervăm uneori . Dar esti viu, nu ești fals.. Multe worksopuri promovează falsitate..Si cheia fericirii . Si...faza e că apar altele și altele ca ciupercile dupa ploaie.. Dc era să dea unul o cheie ..Nu mai aveai nevoie de altele.. 🙏🙏🙏❤
Mulțumesc pentru comentariu și apreciere! 🙏
Mulțumim, Mulțumim, Mulțumim. Respect și recunoștință și binecuvântări.
Multumesc!
Minunat,mulțumesc!🙏🤗
Foarte adevărat, mulțumesc mult. 💖
Mulțumesc mult..îmi este de mare folos. 🙏❤
Multumesc!❤❤❤❤❤❤❤
Ce bine, simt si eu validare pe tema asta. ..dupa ce de atatea ori am simtit nemangaiere si vinovatie, in momente grele, de la bineintentionatele indemnuri de a gandi pozitiv. Cred ca imi va trebui ceva timp sa ma eliberez de o reactie viscerala atunci cand aud de Gandeste Pozitiv cu toate suratele ei pomenite aici....M am abonat si ma uit cu bucurie ca am ce asculta, cu folos, presimt...Multumesc !
Sunteti super,felicitări! 👏👍
Grozav! 😊
Mulțumesc frumos
Multumesc .
Mereu am susținut faptul că pozitivismul este, de fapt, interpretarea cea mai realistă asupra realității. Că e ceva la care trebuie să ajungi, inevitabil, dar mi se pare că oamenii îl înțeleg greșit. Pozitivismul apare ca un lucru cu care trebuie să te complaci, că nu ai alternative pe care să le alegi, din moment ce emoțiile negative nu au un raționament propriu-zis, ele fiind doar niște reacții imediate, învățate (inconștient) ca formă de supraviețuire. Prefer să mă întreb: „de ce simt acest lucru? am un motiv cu adevărat bun, sau doar răspund instinctiv? am cu adevărat ceva de câștigat din asta? nu? atunci, de ce s-o fac?”. Desigur, răspunsul acestor întrebări provine în urma a câtorva ani de lucru cu mine însumi, în singurătate, căutând cea mai bună metodă de a-mi da un răspuns imediat. Singurele momente când mi se întâmplă să-mi scape de sub control vreo emoție, sunt acele momente când îmi trebuie un timp de reacție foarte scurt. Eu aleg să mă simt prost din empatie, las emoțiile negative să mă pătrundă numai dacă mi se pare că nu sunt empatic dacă n-aș manifesta o astfel de reacție. Spuneai despre tulburarea de personalitate antisocială, că e abilitatea unor oameni de a nu simți nimic atunci când li se atribuie anumite cuvinte cheie. Cred că e similar cu ceea ce simt eu, dar într-un mod pozitiv, să zic, după o perioadă în viața mea când am experimentat lipsa emoțiilor. Am ales să vreau să le înțeleg, să înțeleg de ce le simt și, prin aceste mecanisme, să-mi dezvolt această abilitate. Auzisem acum 5-6 ani despre un anumit concept: „gândurile controlează emoțiile și nu invers” și mi-am dedicat o bună parte din timpul meu liber pentru a testa această teorie: a funcționat. Când anxietatea, furia și suferința apar, inevitabil, pot gestiona aceste emoții fără prea mare efort, după antrenamentul pe care l-am avut cu mine însumi. Am observat că asta se întâmplă și cu emoțiile bune ca iubirea (fiind cea mai puternică, zic eu) poți, cu aceleași mecanisme, să oferi iubire necondiționat, fără a te aștepta la ceva în schimb. La modul că poți iubi pe cine vrei, dându-ți ție motive să o faci. Ceea ce mi se pare un ideal. Dac-ar fi să mă întrebi pe mine, pozitivismul e ceva benefic, un ideal la care cu toții ar trebui să ajungem, dar numai atunci când este înțeles pe deplin.
Mulțumesc pentru comentariu. Eu am evitat cuvântul "pozitivism", ca să nu se înțeleagă ca aș vorbi despre curentul din filozofie cu același nume.
@@mreajamorgana Subscriu. Simt cu adevarat bucurie sa intalnesc si la altcineva viziunea aceasta...
Multumesc
Multumesc, e intr-adevar un puternic curent de cum ar trebui sa fim de veseli si binedispusi tot timpul, e apasator
Ești super, omule! Ai descris 80% din caracterul fostei mele soții de care divorțez. O pseudo feminista si pseudo spirituala
Mulțumesc pentru lectură;
Muțumesc și eu pentru apreciere! 🙏
Multumesc pt. aceste informatii adevärate si de foarte mare ajutor pt multe persoane! Felicitäri !
Felicitări 💐 Mulțumiri
Multumesc si eu pentru apreciere!
Bravo ! Ești foarte bun ! Felicitări !
Mulțumesc pentru apreciere!🙏
Mulțumesc! 🙂 Ați sintetizat atât de bine! Este de real folos!
Muțumesc și eu pentru apreciere! 🙏
Exceptional canal, si nu sunt o neintiata in teme psihologice. Sper sa cresti canalul, dar avand in vedere ca nu spui ce vor oamenii sa auda, s-ar putea sa raman cu speranta 😆
Multumesc mult!
Minunată analiză.
Mulțumesc mult pentru apreciere!
Bună și eu am acest sindrom și e perfect adevărat ce ziceați
M-ai făcut sa ma simt prost. Înseamnă că sunt în regula😉
Cel mai tare comentariu pt zâmbete artificiale și prostie a pozei.
Nu sunt 100% sigur că am înțeles...
Da,ok,am mai inteles cate ceva
Nu poti alege reactia emotionala, dar poti alege reactia faptica - aici e secretul, una e ce simti si te priveste, cu totul alta e ce faci. Consider ca rar e benefic pe termen lung sa faci ce simti
Sunte ți minunat
Mulțumesc de apreciere! 🙏
Salut Petre , de unde te rog expresia cu elefantul ? Am auzit-o și la Paul Din ce carte te rog ? Mulțumesc cu respect
Nu știu exact sursa, și eu am auzit-o la toți autorii de dezvoltare personală, inclusiv români, gen Lorand Soares Sasz.
Simt că nu mai trăiesc și mie frică să ies din starea asta de rutină că ar însemna să renunț la tot ce am în prezent, e o luptă între irațional și rațional, cine crezi că v-a domina!?😁
Prea mult pozitivism este un defect?
Defect?
@@petre-tudorbarlea416 adică mie cu prea multa facere de bine și cu pozitivism numai rău mi a adus dar de ce?
@@petre-tudorbarlea416 întreb
Am ascultat mai multe episoade interesante di care se pot extrage idei si sfaturi importante, dar de fiecare data, simt ca parca e totul dedicat unei alte clase de oameni. Poate reusesti in cele din urma sa pui punctul pe i cu manelele alea si sa-i educi pe manelistii astia. Ah, scuze, si tu esti manelist? Ce pacat!
cine a dat click pe acest video este un clovn
Se putea și fără sarcasm, ironie, cinism - forme inteligente de agresivitate, agresivitate care diminuează suplețea și agilitatea discursului.
Cu siguranță se putea fără, însă eu așa m-am exprimat la acel moment. Probabil că ar putea diminua suplețea și agilitatea discursului, făcându-l mai puțin suplu și agil. Atât s-a putut.
@@petre-tudorbarlea416 Ceea ce se poate este suficient, dovadă că lucrurile imposibile devin realizabile astfel.
@@petre-tudorbarlea416 Este perfect exact asa cum este! Sarcasmul fin este bine venit pentru cei care-l inteleg corect. La fel si cu simtul umorului ...
Clar că tu nu mănânci pizza fara salam
😂😂😂 Adevărat!
:)))) da personal prea multe referințe și versuri de manele dar ... In rest super faine restul postărilor. Mulțumesc .